Cuvinte blocante

06În urma unor cercetări destul de amănunţite, atât teoretice cât şi practice, am constatat că sunt câteva cuvinte prin care ne blocăm drumul spre realizare sau împlinire. Ne blocăm drumul spre creație și dăruire, spre manifestarea divinului din noi.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță

În această serie de articole vă voi prezenta cât mai detaliat aceste cuvinte („sper”, „încerc”, „nu…”, „dar…”, „sărut-mâna”) pentru a înţelege atât din punct de vedere psihologic cât şi din punctul de vedere al conştiinţei cuantice, cum şi cât de uşor ne creăm subtil realitatea înconjurătoare. Veți descoperi cum ne autosabotăm și cum trăim nefericirea și suferința din interior spre exterior.

Am văzut oameni care se străduiesc să-şi creeze o viaţă frumoasă şi de multe ori nu reuşesc în totalitate, mai apar „coborâşuri”. Am văzut cum aceste cuvinte blocante îi duc în starea de neputinţă, necredinţă, neîmplinire. Stând în aceste stări ceva timp ajung şi la deznădejde – virusul principal care îi ţine pe loc, adică în stagnare.

Folosim cuvinte pentru că ne-am obişnuit aşa, am auzit la unii sau la alţii, sau aşa e civilizat, frumos, etc, dar în spatele lor stă o forţă la nivel cuantic care ne duce să trăim ceea ce rostim.

Vă recomand să vă observaţi vocabularul şi înainte să rostiţi astfel de cuvinte blocante să vă gândiţi la consecinţe.

Azi vom analiza cuvântul blocant:

 1. Sper…

Cuvântul „sper” este un cuvânt prin care laşi loc la îndoială. Când spui „sper” nu eşti sigur că se va împlini ceea ce vrei. Este un cuvânt blocant deoarece te opreşte în registrul fluxului neîmplinirii. Când spui „sper” pleci la drum cu „frâna de mână trasă”. Pentru a da drumul la frâna de mână, vă recomand să folosiţi „cred” în loc de „sper” şi veţi vedea ce simţiţi în interiorul fiinţei voastre. Practica conştientă va face diferenţa.

Vă spun ce am constatat eu: când spun „cred” parcă din interiorul meu se ridică forţa vieţii şi din zona pieptului, anahatei, iese afară ca un curent care se duce direct în locul unde se va împlini acea dorinţă, sau ceea ce îmi propun.

Când spun „sper” acea forţă rămâne în interiorul meu, ca şi cum aşteaptă ceva prin care să declanşezi împlinirea. Prin cuvântul „sper” nesiguranţa duce la îndoială. Apar întrebări de genul: „Oare o fi…, oare nu o fi…, oare ce să fac…?”.Această nesiguranță te face să stai pe loc și să nu înaintezi.

Diminuând sau eliminând acest cuvânt din vocabularul vostru veţi trăi acceptarea că sunteţi creatorii realităţii voastre, deveniţi responsabili şi împăcaţi pentru că ştiţi că puteţi schimba orice vreţi.

Speranța este un cuvânt victimă, care nu este pentru viitor ci este din trecut. Acest cuvânt te duce în starea de victimă și te oprește de la a face alegeri cu Liberul Arbitru.

Când trăiești sub influența lui „sper”, aceasta indică faptul că nu ai încredere în tine și aștepți ca altul să te îndrume, să te călăuzească, te lași la aprecierea altora și mereu vei lua decizii din personalitatea limitată.

Când trăiești sub influența lui „Cred” vei lua decizii din sine, vei avea forța necesară pentru a decide, a alege, a face ce vrei tu pentru tine și experiența vieții tale pe toate planurile.

13 comments

  1. Daniela says:

    Eu cred in tine Niculina!!!! Multumesc ca existi!!!

  2. Dan Furduescu says:

    “SPER” este o dorinta,iar “CRED” este o nesiguranta.Tot constructia ta psihica si mai ales conjuncturile te duc catre succes.In schimb,cand esti “SIGUR”,mintea iti lucreaza la maxim si scoate apa din piatra seaca ca sa reusesti,pentru ca este o certitudine,este atitudinea pozitiva si sigura.SPER si CRED sunt ezitari,oscilatii.

  3. gabi says:

    ..”dar” …eu “sper”, adica “incerc” sa “nu”… mai folosesc cuvintele astea. “Saru’mana”! … 🙂
    “cred” ca… am inteles?!

  4. Cred indică siguranța,adică ești sigur dincolo de limitele materiale, fizice ci în plan subtil energetic și informațional. Așa le percep eu în cercetările și trăirile mele, este adevărul meu și nu al dumneavoastră. Fiecare cu realitatea lui. Succes în ce faceți

  5. Gabriel says:

    Niculina are dreptate. Domnul Dan Furduescu are dreptate.
    “Cred” la Niculina inseamna exact ceea ce a spus. Domnul Dan Furduescu a descris un “cred” care are semnificatia indoielii pentru majoritatea dintre noi: “cred ca voi realiza ceva…” se poate traduce prin chiar cuvantul “sper” (sa realizez ceva…).
    “Cred in ceea ce fac…” inseamna cu totul altceva…, exprima certitudinea…
    Niculina crede in ceea ce face cu toata fiinta ei. Ea de fapt ne propune inlocuirea lui “sper” sau mai degraba eliminarea lui din vocabularul nostru sau mai ales din mintea si subconstientul nostru.
    Asa am inteles eu.
    “Cred” la Niculina contine deopotriva siguranta ca vom obtine ce ne propunem…
    Niculina mai intai crede si dupa aceea ne explica…
    Eu si multi altii ca mine mai intai analizam si explicam si dupa aceea… “speram” ca vom ajunge la credinta…

    Gabriel

    P.S. “Cred” ca am folosit cuvantul “sper” pentru ultima oara !

  6. viorica says:

    ei bine, totul poate fi interpretat in functie de persoana…eu, personal, recurg la un proiect cand am credinta launtrica in reusita, deci Cred in acel lucru…conteaza, atunci il fac din suflet si cu tot dragul…

  7. viorica says:

    si succesul este garantat!

  8. Dan Furduescu says:

    Cu tot respectul doamna Niculina Gheorghita,imi permit sa va pun o intrebare:Ati lasat sa transpara o usoara stare de iritare fata de comentariul ce l-am facut?
    Cu foarte multa obiectivitate afirm ca al meu comentariu si al domnului Gabriel au intregit perfect mesajul ce l-ati postat.
    Va astept cu nerabdare si cu celelalte cuvinte blocate.

  9. Irina Grigoras says:

    Cand citesti un mesaj, il citesti cu o anumita voce interioara.
    Daca in noi este acea stare de iritare, atunci si mesajul este perceput ca atare.
    Daca il preiei cu un zambet sugubat in coltul gurii (ma refer la oricare alt mesaj scris sau vorbit, care vine din exterior) atunci nu-l mai iei ca un atac la persoana. Deci, depinde de starea interioara a fiecaruia!
    Referitor la articol d-ul Gabriel a punctat extraordinar de bine – ata d-na Niculina cat si d-ul Dan Furduescu au dreptate. Depinde de conotatia pe care o dai cuvantului respectiv!

  10. Simona says:

    De ce si sarut mana?

  11. Simona says:

    Am inteles. Voi afla raspunsul in urmatoarele postari 🙂

  12. andreea ion says:

    Eu cand sunt sigura pe ceva, nu imi iese. Cand spun “poate”, “sper”… lucrurile se realizeaza.
    Nu inteleg. Am observat ca e nevoie sa imi fie frica, sa fiu suparata si negativista. In cazul in care ma bucur sau imi apare un gand pozitiv despre ceea ce vreau sa fac, iese tocmai pe dos.
    Nu imi explic. Din copilarie mi se intampla asta.

    Si visele sunt pe dos. Daca visez ca iau nota 10 la lucrare, sigur e 7. Lista poate continua si cu alte exemple…

  13. Lilia says:

    Multumesc Niculina! Ma ajuta mult informația din postarile tale si ascult cu drag si interes interviurile in care apari. La inceput ma iritau moderatoarele ce vorbeau mai mult decit tine in emisiile in care erai invitata. Acum datorită ție si acelor acțiuni, cuvinte, fraze rostite constient am inceput sa iubesc oamenii asa cum sint si nu ma mai deranjează moderatoarele din acele emisiuni, care uneori le reascult. Nu demult împărtășeam unei cunostinte despre constatarile tale, si cuvintele blocante. Ea utiliza des cuvintul “sper”. Si aceasta cunostinta a ramas uimită si a zis asa: stii chiar este adevarat! Atunci cind rostesc rugaciunea “Crezul”, eu doar nu zic – Sper in unul Dumnezeu…. ci spun – CRED IN UNUL DUMNEZEU…. Intr-adevar cuvintele au putere si nu sunt de astazi sau de ieri….. Iarta-mă! Te iert! Te iubesc! Multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *