Archive for Alimentaţie, sănătate

Telina, remediu la indemana oricui

Telina (Apium graveo­lens) – remediu natural

Telina - remediu natural

Părți utilizate: ramurile, căpățâna.

Principalii constituenți: Vitaminele A, B, C, minerale și metaloizi: magneziu, mangan, fier, iod, cupru, sodiu, potasiu, calciu, fosfor; o esență(anhidridă sedanonică), colină, tirozină, acid glutamic…

Proprietăți:

 Uz intern:

  • aperitiv;
  • gastric, digestiv;
  • tonic al sistemului nervos general;
  • stimulent al suprarenalelor;
  • remineralizant;
  • răcoritor
  • antiscorbutic;
  • depurativ, regenerator sanguin
  • antipaludic(antimalaric);
  • diuretic;
  • antireumatismal;
  • drenor pulmonar și hepatic;
  • antiseptic;
  • remediu al obezității;

Uz extern

  • cicatrizant

Indicații

Uz intern:

  • Inapetență;
  • Digestii lente
  • Astenie, surmenaj, convalescențe, insuficiențe suprarenale.
  • Nervozitate;
  • Demineralizare(tuberculoză);
  • Impotență;
  • Febre intermitente;
  • Reumatisme, gute;
  • Litiază urinară, colici nefretice;
  • Afecțiuni pulmonare;
  • Icter;
  • Obezitate, surplus.

Uz extern:

  • Plăgi, ulcere,anghine, degerături.

Mod de folosire:

Uz intern:

  • Crudă în salată, țelină cu sos de maioneză cu muștar, cu usturoi.
  • În ciorbe.
  • Fiartă
  • Zeama de țelină ramuri: o jumătate de pahar pe zi vreme de cincisprezece- douăzeci de zile, pentru cure intensive(reumatisme); 200 g pe zi în trei prize, în intervalul între accesele palustre (friguri).
  • Supă sau decoct de frunze: 30 g la litru(sau de gulii: 50 g la litru).

 Uz extern:

  • Zeamă (cicatrizantă), în loțiuni sau comprese pe plăgi, ulcere, în gargare și spălături de gură, contra ulcerațiilor gurii, anghine, stingere vocală.
  • Contra degerăturilor, decoct de tije sau de căpățână ori cojile de căpățână – 250 g la litru de apă. Se fierb o oră. Băi la picioare de 10 minute cât de calde se pot suporta, de trei ori pe zi. Apoi ștergeți picioarele și feriți-le de aer.

{ de Dr. Jean Valnet}

Ridichea neagra si beneficiile unei sanatati radiante

Ridichea Neagra

Ridichea neagră și beneficiile unei sănătăți radiante

Ridichea Neagra De la ridichea neagră se folosește doar rădăcina.

Principalii constituienţi: rafanol(esenţă sulfurată); vitaminele B,C; tocoferol.

Proprietăţi:

  • -colecistochinetic (provoacă golirea vezicii biliare);
  • -antiscorbutic;
  • -tonic respirator;
  • -stimulant al celulei hepatice;
  • -aperitiv și digestiv;
  • -diuretic;
  • -antialergic;
  • -sedativ nervos.

Indicații de utilizare:

  •  Litiază biliară și urinară;
  •  Colecistite;
  •  Dispepsii;
  •  Insuficiență hepatică;
  •  Afecțiuni pulmonare, bronșite cornice, astm;
  •  Tuse convulsivă;
  •  Gută, rheumatism, artrite cornice;
  •  Rahitism;
  •  Alergii;
  •  Scorbut (boală cronică datorată lipsei de vitamina C, și se manifestă prin anemie, slăbirea forție muscular, sângerarea gingiilor,căderea dinților, apariția unor răni deschise pe corp);
  •  Eczeme

Mod de folosire:

  • crudă, în aperitive;
  • suc proaspăt extras:20-50 g pe zi (100-400 g, după dr. Grumme, în cazurile de litiază biliară);
  • extract apos stabilizat în glicerină:10-40 cm3 pe zi;

Contra tuselor de orice natură: sirop preparat în modul următor: așezați într-un vas de lut straturi alternante de rondele de ridiche neagră și de zahăr candel. A doua zi veți constata că s-a format un sirop abundent. Patru sau șase linguri (din acest sirop), le vin de hac tuselor celor mai rebele. Siropul acesta este unul dintre cei mai buni fortifianți care se pot da unui copil care nu crește bine sau unui adolescent obosit.” { Dr.Jean Valnet}

Pretioasa Gutuie

   GutuiaE vremea gutuilor și e momentul să ne aplecăm asupra cunoașterii lor. Așa cum observ de ceva vreme natura ne oferă elementele de care avem nevoie pentru anumite momente ale anului. Mai jos vă ofer informații foarte utile pe care le-am găsit la Dr. Jean Valnet (specialist în tratarea bolilor și folosirea plantelor) despre prețioasa gutuie.

Principalii constituenți din gutui la 100 g, cunoscuți sunt: apă -71g, glucide -7,5g, protide – 0,5g, lipide – 0,2; magneziu; fosfor; calciu;  potasiu; fier, cupru; sulf; tanin;pectină(exercită o influență prețioasă asupra mucoaselor digestive o acțiune emolientă și astringentă); vitaminele B,C,PP, provitamina A.

Proprietăți:

  •  Astringent
  •  Stomahic ( favorizează digestia gastrică)
  •  Aperitiv și fortifiant
  •  Hepatic.

Indicații:

Uz intern:

  •  Diaree, dizenterie (mai ales la persoane convalescente, copii, bătrâni);
  •  Vomă;
  •  Tuberculoză sau scuipare de sânge după tuse;
  •  Sialoree (salivație abundentă);
  •  Guturai;
  •  Leucoree (scurgere vaginală de lichid albicios);
  •  Inapetență (lipsa poftei de mâncare);
  •  Insuficiență hepatică:

     Uz extern:

  •  Prolaps rectal și uterin, fisuri anale.
  •  Crăpături ale sânilor, plesnituri ale pielii, iritații.

Mod de folosire:

 Pentru uz intern:

–         Compoturi;

–         Paste;

–         Jeleu  în afecțiuni ca: copii cu întârziere mentală, enterite (inflamarea intestinului ), afecțiuni pulmonare, tuberculoză;

–         Suc în sirop (50-100 g într-o infuzie de mentă sau de salvie);

–       Apozem: se taie o gutuie necurățată în felii înguste pe care le fierbem într-un litru de apă, până se reduce la jumătate. Strecurăm prin presare. Adăugăm 50 g de zahăr. Se folosește pentru tratarea enteritelor acute, a digestiilor anevoioase, în tuberculoză pulmonară.

–         Fruct uscat: 40 g la 1 litru de apă; se fierbe în clocote 10 minute. Se folosește după cum vreți;

–         Ratafia (lichior de fructe cu alcool și zahăr):

Suc de gutuie  ………………………………… 1,500 l,

Rachiu…………………………………………. 0,500 l

Scorțișoară …………………………………….. 2 g

Cuișoare ……………………………………… . 0,80 g

Migdale amare ………………………………… 0,50 g

Nucșoară praf …………………………………..1g

Lăsăm să se macereze două luni. Facem un sirop de zahăr, îl lăsăm să se răcească și-l adăugăm. Filtrăm și punem la sticlă. Se folosește pentru tratarea indigestiilor, a flatulenței (gaze abdominale) și a hiperacidității gastrice.

Pentru uz extern:

–   apozem descris la uz intern, pentru spălături vaginale în cazul leucoreei;

–   emulsie mucilaginoasă calmantă: o mână de sâmburi de gutui pisați, macerați în ½ pahar de apă călduță, în aplicări pentru tratarea: degerăturilor, a hemoroizilor, a crăpăturilor sânilor, pielii, contra arsurilor, a diverselor iritații.

–   Cosmetică (contra ridurilor): lăsăm să se macereze 15 zile cojile de gutui în puțin rachiu, pentru loțiuni cosmetice.” {Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale – Dr. Jean Valnet}

Să vă fie de folos pentru întreținerea și îngrijirea corpului fizic și în același timp lucrați cu mintea și interiorul vostru și toate se vor așeza pentru a trăi o viață cu un trup sănătos. Cu drag din iubire pentru iubire vă ofer câteva gutui de la mine din curte, dar le găsiți în curtea voastră sau la piață.

Ovazul si mentinerea sanatatii radiante

Ovaz

 Ovazul. Tărâțele de ovăz și fulgii de ovăz reușesc să facă acest lucru, diferența fiind însă la nivelul valorii indicelui glicemic 40 la fulgi, și doar 15 unități la tărâțe. Tărâțele de ovăz provin din învelișul extern al seminței de ovăz și sunt foarte bogate în fibre insolubile și în pectine, contribuind la absorbția unei cantități însemnate de apă. Tărâțele de ovăz conțin și vitamine din complexul B, proteine și minerale. Proteina din ovăz este considerată de bună calitate, conținând mai mulți aminoacizi esențiali. Este o sursă excelentă de fosfor și joacă un rol esențial în formarea și menținerea oaselor sănătoase și a dinților. În plus, participă printre altele, la creșterea și regenerarea țesuturilor și ajută la menținerea normală a ph-ului din sânge. Fulgii de ovăz sunt deasemenea o sursă foarte bună de fier, mineral esențial pentru transportul oxigenului și formarea de celule roșii din sânge. Acesta joacă, de asemenea, un rol important în producerea de celule noi, hormoni și neurotransmițători (mesageri în impulsuri nervoase). Ar trebui remarcat și faptul că fierul din alimentele vegetale este mai puţin bine absorbit de organism decât fierul din alimentele de origine animală. Absorbția fierului din plante este, totuși, favorizată de consumul de substanțe nutritive, cum ar fi vitamina C . Nu în ultimul rând tărâțele de ovăz sunt o sursă de magneziu, implicat în dezvoltarea oaselor, activități enzimatice, sănătatea dentară și funcționarea sistemului imunitar, jucând un rol important în metabolismul energetic și în transmiterea impulsurilor nervoase.

Vitaminele care se găsesc în ovăz sunt:

Vitamina A
 Vitamina B1
 Vitamina B2
 Vitamina B3
 Vitamina B12
 Vitamina B 15
 Biotina
 Colina
 Acid folic
 Inozitolul
 PABA
 Acid Pantotenic
 Vitamina C
 Vitamina D
 Vitamina E
 Vitamina K

Mineralele care se găsesc în ovăz sunt:

Zinc
 Fosfor
 Fier
 Calciu
 Potasiu
 Magneziu
 Mangan
 Natriu
 Seleniu
 Cupru

Să vă fie de folos. Cu drag

Remedii din natură – 1

w560xh316_seminte_de_canepa “SEMINȚELE de cânepă reprezintă una dintre cele mai nutritive surse alimentare – conțin proteine (peste 33% de proteina pură, ușor digerabilă), aminoacizi esențiali, acizi grași esențiali (omega 3, 6 si 9 în raport ideal), grăsimi, vitamine și minerale (bogate în calciu, magneziu, fier și potasiu), enzime, fibre, antioxidanți (cum ar fi vitamina E) și fitonutrienți. Previn bolile cardiovasculare.
Semințele de cânepă mențin sănătatea sistemului cardiovascular prin reducerea trigliceridelor și a nivelului de colesterol.
Uleiul de cânepa furnizează acizii grași necesari în menținerea sănătății și a flexibilității membranelor celulare, având, totodată, proprietăți antivirale, antifungice și antibacteriale. În plus, dă rezultate bune în tratarea afecțiunilor de tipul eczeme și psoriazis. Mențin echilibrul sistemului nervos.
Acizii grași esențiali sunt necesari pentru o structură sănătoasă a membranelor celulare, sunt vitali pentru scutul de mielina, învelișul celulelor nervoase. La copii, omega 3 și omega 6 contribuie la dezvoltarea sănătoasă a creierului și a funcțiilor cognitive. În plus, constituie un tratament adjuvant în cazul ADHD (hiperactivitate) sau a altor probleme comportamentale.”

Miracolul din magnifica ceapă

ceapa-rosie_c871418f85Am vreo două săptămâni de când corpul meu îmi cere zilnic ceapă. În general ascult ce spune corpul meu și îi dau ce îmi cere. Și cum am ascendentul în geamăn, iar pentru mine este important să-mi explic și rational ce se întâmplă în plan fizic, am început să caut prin cărțile mele vechi de suflet, cu cunoaștere adevărată, ce e cu ceapa. Mărturisesc că nu am studiat până acum acest aliment. Așa că m-am apucat de citit despre ea. Mai jos vă redau câteva informații necesare pentru a afla miracolul din magnifica ceapă, la ce vă ajută în corpul fizic, ce beneficii vă aduce consumul de ceapă. Să vă fie de folos  pentru sănătate radiantă și pentru o viață echilibrată. Cu drag

“Ceapa. Allium cepa Fam. Liliaceea

Cunoscută ca remediu în foarte multe afecţiuni încă din antichitate.

Denumiri populare: arpagic, cabă, cebulă, ceapă bulgărească, ceapă de apă, ceapă de arpagic, ceapă de grădină, ceapă-haşmă, ceapă-lunguieşă, ceapă moldovenească, cepoi, cepşoară de vară, ceaclama, hagimă,hajmă, harpagică, herpejică, hocegi, orceag, parpagică, samulastră, ţeapă, ţeapi, ţepoi.

În tradiţia populară: cojile de ceapă galbenă uscate se foloseau pentru a vopsi în galben, fire sau ouă. Cojile de ceapă roşie macerate în apă timp de 5 zile şi apoi fierte cu alaun se foloseau pentru colorarea mătăsii şi ouălor în galben, portocaliu ori brun.

A fost unul din leacurile cele mai importante. Bulbul pisat şi copt se folosea contra buboaielor şi loviturilor. În unele zone ceapa se cocea în spuză, i se scotea miezul şi se introducea în locul lui o bucăţică de lumânare sau seu, se lepăda apoi coaja şi aşa cum era caldă se punea câte o foaie pe buboaie.

Pe lovituri se legau de mai multe ori cu ceapă, pisată cu muchea toporului, nu tocată, presărată cu multă sare şi stropită cu rachiu. Cu ceapă se făceau legături la bube.

La arsuri se aplica ceapă pisată şi amestecată cu smântână. La gâlme se punea ceapă pisată cu sare sau prăjită cu săpun, untură râncedă cu ceapă. Sau ceapă friptă şi Frunze de nalbă. Pentru durere de burtă se tăia o ceapă în două, se presăra cu piper şi se lega la buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte în spuză, amestecate cu făină şi apă călduţă şi se punea cataplasmă pe burtă.

Pe Someş se făceau spălături cu zeamă de ceapă contra căderii părului.

La limbrici se tăia 1-2 cepe, încă de cu seară, şi se punea într-un vas cu apă, unde se lăsau o noapte, apoi dimineaţa pe nemâncate se bea apa.

Compoziţie chimică: vitaminele: B1, B2, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine, giberline. Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza, fructoziltransferaze.

Acţiune farmaceutică: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv. Împiedecă înmulţirea microbiană, chiar contra stafilococilor, limitează durerea sau chiar o suprimă. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant, antitrombotic, afrodiziac, etc.

Preparare: -cel mai util este să se consume pentru intern ceapă crudă în special verde sau să se consume suc de ceapă.

Tinctură – Ceapă crudă ca atare sau macerată câteva ore în ulei de măsline, în salată în crudităţi, aperitive, în toate ciorbele.

-Tăiată fin şi luată cu lapte sau în supă, aşezată pe unt cu pâine.

-O ceapă tăiată fin macerată câteva ore în apă caldă. Se bea maceratul dimineaţa pe nemâncate, cu câteva picături de lămâie în afecţiunile venoase sau cele descrise.

-Contra gripei- lăsăm să se macereze 2 cepe tăiate în felii subţiri în 1 litru apă. Un pahar de macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.

-Contra diareei: o mână de foi de ceapă, brune la un litru de apă se fierbe timp de 15 minute. Se bea 1 litri pe zi.

-Contra diareei sugarilor: se infuzează timp de 2 ore trei cepe tăiate la 1 litru de apă în clocote. Îndulcit cu zahăr.

-Contra paraziţilor intestinali: lăsăm să se macereze 6 zile o ceapă mare tăiată felii într-un litru de vin alb. Un pahar în fiecare dimineaţă timp de 1 săptămână, Se reia timp de 2-3 luni, repetându-se.

-Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe tăiate, necurăţate de foiţele învelitoare într-un litru de apă; se fierbe 15 minute, se strecoară şi se ia câte un pahar dimineaţa şi la culcare.

-Contra litiazei biliare: o ceapă mare, tăiată fin, 4 linguri cu ulei de măsline, 150 g apă şi 40 g de untură nesărată. Se lasă să fiarbă 10 minute. Se bea foarte caldă mai multe seri la rând. După 2 ore la culcare se ia un decoct de cruşin.

Tratamentul se face o dată în an.

-Se macerează timp de 10 zile ceapă proaspătă într-o cantitate de alcool de 90 grade, egală cu greutatea ei; se iau 3-5 linguriţe pe zi.

-Vin: ceapă tăiată fin……………..300 g

miere lichidă………………..100 g

vin alb………………………600 g

Lăsăm să se macereze 48 ore. Filtrăm şi se ia 2-4 linguri pe zi, în afecţiunile interne.

-50 ml suc de ceapă se pune în 250 ml alcool alimentar de 70˚. Se ţine apoi timp de 10 zile, după care se filtrează. Se va lua câte o linguriţă de 3 ori pe zi.

Ceapă cu miere: suc de ceapă se amestecă în părţi egale cu miere, preferabil polifloră. Se va lua din aceasta de câte ori este nevoie în cazul tusei, sau pentru tratament câte o linguriţă de 3 ori pe zi.

Vin cu ceapă: la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceapă. Se lasă timp de 8 zile, apoi se va strecura. Se complectează din nou la 1 litru vinul, după care se poate consuma ca tratament câte o lingură de 3 ori pe zi. Este bine să se ia înainte de mese cu 30 minute.

Ceapă coaptă în cuptor până se înmoaie. Este foarte utilă în cazul în care există un furuncul. Ajută la colectarea puroiului, sparge şi ajută apoi la eliminarea lui şi la vindecare. Se indică de asemenea la toate afecţiunile intestinale şi stomacale.

Ciorbă cu ceapă– 4-6 cepe tăiate mărunt, se fierb împreună îndelung cu puţină varză tăiată mărunt şi rădăcină de pătrunjel. Se pot consuma în special de către cei care doresc să slăbească fiind un remediu foarte sigur. Se consumă în acest caz zilnic 250 ml de ciorbă din aceasta.

Extern:

-Sinapisme (cataplasme cu muştar) cu cepe crude în reumatism.

-Contra congestiei cefalice şi a meningitei (tratament de sprijin) frecăm tâmplele cu o ceapă şi înfăşurăm picioarele în 1-2 kg de ceapă tăiată 8-10 ore.

-Contra migrenelor: cataplasme cu foi de ceapă crude aplicate pe frunte.

-Contra retenţiei de urină, contra oliguriei: cataplasme de cepe pe partea de jos a abdomenului.

-Contra negilor; amestecăm ceapă cu sare marină cu argilă în părţi egale. Sau scobim o ceapă şi umplem cavitatea cu sare.

-Frecăm negul cu o jumătate de ceapă roşie.

-Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor, cataplasme cu ceapă coaptă. O ceapă coaptă la cuptor caldă, face să colecteze abcesul, flegmonul, etc.

-Contra surdităţii se amestecă 30 g suc de ceapă şi 30 g rachiu, se încălzeşte şi se pun 3-4 picături în ur3eche, de 3 ori pe zi, din care una la culcare.

-Contra nevralgiilor dentare. Să se aşeze în cavitatea dintelui suc de ceapă pus pe un tampon de vată.

-Contra hidropiziei: Ca hrană exclusivă, trei supe cu lapte pe zi, cu o ceapă crudă tocată mărunt. Ameliorarea începe să se remarce după o săptămână. Urinările sunt abundente în 15 zile de la începere.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni:

Acnee spălături sau loţionări cu suc de ceapă de 2 ori pe zi.

Abcese ceapă coaptă sub pansament.

Adenite- cataplasme cu ceapă coaptă sub pansament care se va schimba de 2 ori pe zi. Se aplică caldă.

Afecţiuni respiratorii, alopecie- frecţii zilnice cu suc de ceapă sau tinctură.

Ateroscleroză- tinctură în cure de lungă durată.

Artritism- tinctură cu suc de ceapă.

Arsuri ceapă coaptă cataplasme.

Amigdalite- cataplasme cu ceapă coaptă caldă de mai multe ori pe zi, tinctură intern, suc de ceapă sau ceapă zilnic ca aliment cu diferite alimente.

Angină- sec de ceapă de mai multe ori pe zi.

Ascită- sub orice formă cât mai multă.

Astenie- tinctură, astm bronhic- tincture şi suc cu miere.

Atonie gastrică – sub ori ce formă.

Azotemie- tinctură, vin, suc.

Balonări – consum de ceapă crudă.

Bătături- pansament cu ceapă macerată în oţet.

Bronşite -tinctură sau suc cu miere.

Căderea părului- frecţii cu felii deceapă sau cu tinctură zilnic.

Cancer intestinal sau digestiv-(curăţă întreg tubul digestiv de puroi sau tumori) tinctură, vin, suc, fiartă, etc.

Celulită- frecţii cu felii de ceapă local sau cu tinctură de mai multe ori pe zi.

Ciroză- se consumă cât mai multă sub orice formă.

Cloruremie- tinctură sau ceapă crudă în alimentaţie.

Ciclu neregulat- tinctură, suc, consum de ceapă.

Congestie cerebrală- comprese cu ceapă crudă extern, iar intern sub orice formă cât mai multă.

Colecistită- suborice formă cât mai multă.

Crăpăturile pielii- ceapă coaptă.

Degerături- cataplasme cu ceapă coaptă, degerăturicataplasme cu ceapă coaptă, crize de nervi- se miroase ceapă proaspăt tăiată.

Dezechilibru glandular- în special tinctura, dar şi celelalte forme.

Dentar- conţine fluor care întăreşte zmalţul dentar. Se consumă ceapă cât mai multă.

Diabet,diaree- tinctură.

Dismenoree- intern tinctură şi extern cataplasme pentru diminuarea durerilor cu felii de ceapă puse pe locul dureros.

Dureri de cap- felii de ceapă pe locul dureros până la trecerea durerii sau tinctură.

Dureri de gât intern tinctură- extern cataplasme cu ceapă coaptă aplicate calde.

Dureri reumatice- felii de ceapă aplicate sub pansament sau frecţii cu tinctură.

Edeme renale şi hepaticesuc, tinctură, vin, ciorbă sau ceapă crudă în alimentaţie.

Fermentaţii intestinale- tinctură.

Furuncule- ceapă coaptă cataplasme.

Gripă- suc de ceapă, cataplasme calde externe cuceapă coaptă şi în alimentaţie ceapă crudă.

Guturai- idem.

Hemoroizi- aplicaţii locale cu ceapă coaptă.

Hidropizie- ca la ascită.

Impotenţă- tinctură câte o linguriţă seara.

Indigestii ceapă în alimentaţie.

Infecţii genito- urinare- tinctură, vin,ciorbe.

Înţepături de insecte- se freacă local cu ceapă crudă.

Laringită- tinctură sau suc cu miere.

Limfatism- tinctură sau suc cu miere.

Litiază biliară- sec de ceapă în alimentaţie,tinctură.

Litiază urinară- tinctură şi ceapă crudă, suc de ceapă.

Micoze- tincturi diluate, ceapă crudă, suc cu miere.

Meningită- ceapă multă în alimentaţie şi ceapă cu miere la care se adaugă cataplasme cu ceapă tăiată felii.

Migrene – cataplasme locale cu ceapă crudă şi intern tinctură atât preventiv cât şi la durere.

Miocardită- vin, tinctură, consum de ceapă cât de mult.

Negi- ceapă în oţet.

Nevralgii dentarefelii de ceapă aplicate local, suc de ceapă sau tinctură.

Nevroze- tinctură în cure de 30 zile.

Oligurie- ca la ascite.

Obezitate- se va lua sub orice formă în cantităţi cât mai mari, inclusiv ciorbe cu ceapă şi varză. Pancreatite- tinctură.

Paraziţi intestinali- ceapă crudă sau tinctură.

Panariţiu- se aplică local foiţa fină dintre foi la deget de 2 ori pe zi.

Pericardită- ca la miocardită.

Plăgi- pentru dezinfecţie şi cu rol de distrugere al microbilor, tinctură diluată, spălături.

Pistrui- se freacă locul de mai multe ori pe zi cu suc de ceapă.

Pleurite- sirop de suc cu miere, plus cataplasme calde cu felii de ceapă tăiată felii.

Păr- se spală la clătire cu apă în care s-au fiert cojile de ceapă uscate pentru a avea reflexe galben- aurii.

Pneumonie- tinctură şi suc cu miere.

Prostatită- tinctură.

Răceală- suc cu miere, tinctură cu vin, extern cataplasme cu ceapă pe torace.

Rahitism- se consumă multă ceapă.

Retenţie hidrică- ca la ascită.

Reumatism- frecţii locale cu tinctură, comprese cu felii de ceapă crudă şi apoi se va acoperii cu un bandaj.

Scleroză- vin, tinctură sau ceapă în alimentaţie şi frecţie pe coloană cu tinctură.

Senescenţă- vin, tinctură, ceapă cât mai multă în alimentaţie.

Surmenaj fizic şi intelectualtinctură,vin cu ceapă sau ceapă în alimentaţie.

Stomatite- vin şi ceapă în alimentaţie.

Tăieturi- se aplică ceapă coaptă sau felii de ceapă crude.

Traheite- tinctură şi sirop cu miere.

Tromboze- tinctură sau sirop, vin, extern cataplasme locale cu suc sau felii de ceapă proaspătă.

Tumori maligne- intern tincturi, vin, ceapă în alimentaţie. Extern cataplasme cu ceapă coaptă aplicată caldă.

Tuse- sirop de suc cu miere.

Ţiuituri în urechi- suc de ceapă în amestec 11 cu alcool se va introduce călduţ în fiecare ureche câte 2-4 picături de 2 ori pe zi.

Ulcere gastrice – se consumă ceapă multă în plus şi ceapă fiartă.

Urinări dificile – se fac cataplasme cu felii de ceapă crudă în partea de jos a abdomenului şi în zona rinichilor. Se consumă şi vin sau tinctură de ceapă.

Varice- în alimentaţie ceapă multă şi eventual şi tinctură sau vin de ceapă. Se poate ca în cazul în care există şi obezitate să se consume şi ciorba cu varză. Extern cataplasme de 2 ori pe zi cu felii de ceapă sub pansament elastic.”

{Eugen Giurgiu – Plantele medicinale importante în tratamentele naturiste}

Bucurați-vă de consumul de hrean

Hrean cu frunza“Hreanul (Armoracia Rusticana) este în mod cert un super-aliment. A apărut în piețe și este vremea să-l includem în alimentație! Această plantă, cu rădăcina cărnoasă, este o incredibilă sursă de beneficii pentru organism. Originar din estul Europei, hreanul se folosește la gătit, pentru gustul său condimentat și aromat, dar și in medicina naturistă pentru nenumăratele sale calități.

Rădăcinile de hrean conțin o bogăție de vitamine și fitocide. Acestea din urmă sunt substanțe cu o puternică acțiune antibacteriană și cu efect antioxidant. În hrean se mai găsesc și uleiuri eterice, exact cele care dau gustul și aroma pătrunzătoare a hreanului.

Hreanul este ideal pentru consum, pentru gustul și aroma sa, dar este și extrem de eficient pentru tratarea și susținerea vindecării în cazul tuturor infecțiilor pulmonare și urinare. Hreanul este foarte activ în ameliorarea simptomelor artritei, ameliorează durerile de sciatică și gută.

Consumul contant de hrean, în cantități mici ameliorează simptomatologia în reumatism și vindecă pericardita și afecțiunile din gât. În plus, este indicat pentru o stare generală de bine, dar și pentru efectele sale diuretice intense. Extracte din hrean sunt folosite pentru tratarea paraziților intestinali, iar uleiul de hrean este un veritabil antibiotic.

 Hreanul are acțiune vitaminizată, tonifiantă, depurativă și scade colesterolul. În 100 de grame de hrean se află aceeași cantitate de vitamina C ca și în citricele.

În compoziția rădăcinii de hrean sunt vitamine din complexul B, necesare pentru funcționarea sistemului nervos, pentru îmbunătățirea memoriei, pentru menținerea sănătății pielii și părului, dar și potasiu, fosfor, fier, cupru, elemente indicate cardiacilor și la prevenirea retenției de apa.

Hreanul acționează inclusiv asupra grăsimilor, fiind recomandat persoanelor care sunt la dieta pentru scăderea in greutate. Hreanul este folosit frecvent pentru condimentarea conservelor de legume, deoarece conține conservanți naturali, care previn fermentarea murăturilor”.

Respiratia si exercitarea ei constient

Respiratia

Respiratia  “Respirația este o formă de nutriție și așa cum mâncăm trebuie să mestecăm încet, la fel când respirăm trebuie să “mestecăm” aerul. Când inspirăm, trebuie să reținem aerul mult timp până când plămânii (care sunt un fel de stomac) au asimilat complet substanțele nutritive. Dacă eliminăm aerul prea rapid, eliminăm în același timp toate aceste substanțe, chiar înainte ca plămânii să poată reține toate aceste elemente utile.

  DESCRIEREA UNOR EXERCIȚII

  1. Astupați nara stingă și inspirați profund aerul prin nara dreaptă numărând patru timpi.
  2. Țineți-vă respirația 16 timpi.
  3. Astupați nara dreaptă și expirați prin nara stângă numărând 8 timpi.

Reîncepeți exercițiul inversând:

  1. Astupați nara dreaptă și inspirați aerul prin nara stângă 4 timpi.
  2. Țineți-vă respirația 16 timpi.
  3. Astupați nara stângă și expirați pe dreapta 8 timpi.

Exercitiul se repeta de 6 ori pentru fiecare nară.

Cei care pot vor dubla timpii: 8-32-16.

Prin respirație profundă vă puteți vindeca sistemul nervos și multe alte boli. Medicii vă vor prescrie injecții de calciu, de iod, de sodiu etc. pentru a vă da elementele care vă lipsesc, în timp ce Inițiații vă vor sfătui să luați aceste elemente în stare eterică prin respirație. Metoda este foarte simplă, respirați concentrâdu-vă pe ideea că sunteți pe cale să preluați remediul care vă lipsește. Da, fiindcă organismul știe foarte bine de ce are nevoie, el conține o întreagă echipă de chimiști perfect competenți, capabili să extragă din aer substanțele necesare.

Iată de ce discipolul nu trebuie să caute neapărat medicamentele la farmacie. El respiră cu dragoste și cu convingerea absolută că este pe cale să extragă din spațiu elementele care-i sunt necesare.

Dar prin respirație veți putea de asemenea extrageți forța și particulele din lumea superioară, adică lumină, pace și toate elementele vivifiante. Deci, când respirați trebuie să încercați să atrageți elementele spirituale de care aveți nevoie, în funcție de starea în care vă aflați.”-

{Maestrul O.M. Aivanhov}

Nucile și sănătatea

nuci OPT NUCI PE ZI vă ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu realizat de cercetătorii americani de la Barcelona’s Hospital Clinico, apărut în publicaţia “American College of Cardiology”.
Specialiştii citaţi de BBC News ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi animale pentru a atenua efectele negative pe care acestea din urmă le au asupra organismului.

Nucile, mai sănătoase decât uleiul de măsline

Continue reading “Nucile și sănătatea” »

Raportul dintre om și celulele sale

celule“După știința Inițiatică, o celulă este o creatură vie, un mic suflet inteligent care știe cum să respire, să se hrănească, să producă secreții, proiecții… Priviți cum lucrează celulele stomacului, creierului, inimii, ficatului, organelor sexuale: ele sunt cu adevărat specializate. Ansamblul tuturor acestor creaturi, suma activitatilor lor, este inteligența noastră. Inteligența noastră se bazează pe inteligența acestor toate mici celule: noi depindem de ele și ele de noi, formăm o unitate. În planul fizic, noi nu putem face nimic fără consimțământul celulelor noastre, ziua în care se vor opri din lucru, funcționarea organismului este perturbată: nutriția, eliminarea, respirația…

Continue reading “Raportul dintre om și celulele sale” »

« Older Entries